4 ani de blogging

441466716_92ae5aab77

De patru ani, in domeniul online, pentru mine loryloo.wordpress.com a devenit „acasa”.

4 ani de apasat butonul „publica”, 760 articole, peste 143.000 vizualizari si aproape 6000 de comentarii, reactii la povesti frumoase, intamplari triste, evenimente importante sau simple palavrageli.

Pe cat sunt de mari cifrele, pe atat de mare mi-a crescut si inima ori de cate ori am intalnit un om drag in blogosfera, ori de cate ori ati fost partasi la bucuriile si necazurile mele.

Va multumesc pentru fiecare nor de ploaie pe care l-ati inlaturat cu gandurile voastre bune si sper sa ne citim aici si peste multi ani 🙂

Cu mult drag,

3 and counting

Ma trezesc de dimineata cam cu fata la cerceaf. Nici n-am deschis bine ochii ca este deja tarziu pentru cate sunt de facut.

Astazi, printre altele, este planificat un tort. Tort de ciocolata cu mousse de ciocolata si crema pasticcera (negru si galben, la ce altceva sa te astepti din partea unei albine?). Era programat un tort de cioco doar cu mousse. Apoi un tort de ciocolata cu crema de mascarpone. Apoi… oh, in fel si chip, vreo 10 variante. Toate spulberate de minimarketul din apropierea casei care nu-mi permite sa tai toate ingredientele de pe lista. Pentru ca nu le are. Minunat. La altul nu am timp sa merg. Ne adaptam. Pornesc bucatareala. Oops, s-a terminat cacao. Nu am terminat insa de adaugat eu in tort! Oook, adaugam nitel nesquick 😀 Clasica mea metoda.

Bat ouale cu zaharul de-mi sar capacele, de-mi vine sa le zic vreo doua: Fir-ar sa fiti, triplav-ati volumul!! S-au triplat ele saracele de teama, dar la adaugarea fainii, imi mai trebuia vreo doi ani de rabdare, pentru amestecarea treptata si leeeenta. Asa ca, fireste, am mai dat si cu bata in balta, pardon, cu telul in amestec mai repede decat indicat. S-a mai lasat bineinteles, razbunarea oualor. Sa le pun totusi in cuptor, ce o fi sa iasa, asta este. Tapetez tava, pun compozitia cu grija, macar la sfarsit sa ii arat delicatete… bag la cuptor, verific ceasul. Jumatate de ora la dispozitie, suficient cat sa ma apuc de mousse-ul de ciocolata.

Termin mousse-ul de ciocolata. Verific blatul din cuptor. Nemiscat. Neschimbat. Ceeeeee?

Hmm. Pardon. Am uitat sa aprind cuptorul. Mama masii de cuptor ciudat, in graba am invartit de toate butoanele, numai de ala de aprindere nu. Si era si preincalzit sarmanul, in mintea mea. Oook, repetam miscarea.

Peste o alta jumatate de ora, in care am terminat si crema pasticcera, s-a copt si minunatul meu blat cocosat. Cu atatea reguli incalcate, doar nu era nebun sa iasa ca la carte. Noroc totusi ca merge cu ocazia: arata ca un hop… ce relatie nu are hopuri? Trebuie insa devorate depasite intotdeauna, cu rabdare si iubire.

Pentru ca Pingu a venit mai devreme decat anticipam, m-a gasit desigur cu toate insirate in stanga si in dreapta… si cu mousse de ciocolata pe la mustati (trebuia sa il degust!!). Surpriza incompleta, ce sa faci? Ne apucam de tortuit impreuna. El taie blatul, eu fac siropul.

Insiropez, cremuiesc, pun cireasa albinuta pe tort si gata aventura 🙂 Numai bun de pus dorinta acum si suflat in lumanare.

Si cate dorinte nu sunt in pragul a celor trei ani de imbratisari si priviri calde? 🙂

Pentru ca s-au adunat trei ani, atat de repede de parca am inchis ochii o clipa, intr-un sarut, si, deschizandu-i, ne-am trezit altfel. Mai indragostiti, mai uniti, mai puternici, mai blanzi, mai in toate felurile spre bine :D.

Multumesc Pingu pentru ca esti alaturi cand toate lucrurile sunt pe dos, cand apar atatea obstacole.. si hopuri :D, ca imi aduci curcubee pe cer in fiecare zi.

P106003f

Note de subsol:

  • Scuzati-mi postarea extrem de lunga, dar stiu precis ca peste un timp, voi rade teribil amintindu-mi de ziua asta… La fel cum imi amintesc si acum de o zi de Dragobete de acum doi ani, cand am pregatit niste biscuiti-inimioare… foarte „crocante” 😀 (arse, daca nu intelegi aluzia)… noroc ca gresisem ziua, eram in avans cu o zi :)))) Ah, cu antenele vesnic in nori.
  • Daca vedeti doua pete mici de cioco pe imaginea cu floricele, sa stiti ca sunt de la degetele nastrusnice ale lui Pingu, care nu isi poate tine mainile prea departe de albinuta…in general 😀
  • Stiu ca nu se vede, dar crema pasticcera exista. Tortul este din doua foi si crema pasticcera este miezul :>
  • Fiti indulgenti, este primul meu tort mai serios si 100 % loryloocesc.
  • Fulgisorii albi de ciocolata spun „te iubesc!”. Putin indescifrabil. Sa dam vina pe emotii :))

Sundays are for lovers [3]

Duminica trecuta am petrecut-o la pas, cu Pingu, printr-un orasel minunat. La un pas de munte, la un pas de malurile raului, pe poduri vechi si pe acorduri duioase de pian.

Pe podul de lemn, construit in 1209, trecut prin lupte, atacat de francezi, reconstruit mai apoi dupa schitele lui Palladio, am avut norocul de a gasi nu doar un peisaj de vis, ci si o muzica pe masura celor vazute. Sa incantam si ochii, si urechile. Pe mijlocul podului, un pian negru la care canta, zambitor, Paolo Zanarella. Pianistul care isi gaseste locurile cele mai putin obisnuite pentru un astfel de spectacol, propunandu-si sa aduca muzica sa in atentia tuturor, in momentele cele mai simple din viata. In timpul unei plimbari, in timpul degustarii unei inghetate, in timp ce te indrepti spre casa… in timp ce eu si Pingu ne facem poze intr-o alta duminica memorabila.

O duminica de neuitat pe un pod ce a facut istorie, supravietuind furtunilor, greutatilor, luptelor din vremurile trecute. Le avem si noi pe ale noastre, dar intocmai ca acest pod vechi, trecem prin ele si renastem de fiecare data, cu tot mai multa dorinta, cu tot mai multa pasiune. De 2 ani si 11 luni 🙂

16 06 2013 (21)16 06 2013 (8)16 06 2013 (10)16 06 2013 (291)16 06 2013 (17)16 06 2013 (11)16 06 2013 (40)DSCN3402

Kaitlyn Weaver isi sarbatoreste ziua de nastere in Japonia!

Frumoasa patinatoare americanca, reprezentanta a Canadei alaturi de partenerul sau Andrew Poje, implineste astazi 24 de ani! Si cum poate sarbatori un patinator faimos altfel decat pe gheata?

15756_1177431590376_5054150_nKaitlyn a patinat astazi, chiar in ziua aniversarii sale, in competitia ISU World Team Trophy. Cel mai frumos cadou a fost, fara indoiala, medalia de argint primita in cadrul evenimentului desfasurat in Japonia 🙂 Imi pare rau ca nu a fost medalie de aur, dar sunt sigura ca ea si partenerul sau, Andrew ( a beauty, i would marry him tomorrow! 😀 ), au fost extrem de multumiti de acest rezultat, mai ales avand in vedere ca nu a fost un sezon tocmai usor pentru ei. Kaitlyn a suferit in iarna o accidentare la glezna si a fost nevoie de multa rabdare, mult timp, multe antrenamente pentru a se pune pe picioare si a putea fi in stare sa patineze la un nivel maxim. Dar le-a reusit, au aratat extraordinar la Campionatul Mondial si precis cel putin la fel de bine si la ISU World Team Trophy.

Mie mi-au fost dragi mereu, dar i-am a-do-rat de-a dreptul dupa o evolutie incantatoare avuta sezonul trecut pe melodia celebrei Lara Fabian, Je suis malade. Un program in care au pus atata patima, incat pana si antrenoarea lor a plans de emotie, la mantinela. Anul acesta au avut din nou un program deosebit, Humanity in motion. Au demonstrat cu fiecare ocazie ca sunt un cuplu ce pune pasiune in orice miscare, in orice evolutie a lor. Sunt frumosi, pe gheata si in afara ei! I ♥ them! Sper din tot sufletul sa am ocazia sa ii vad vreodata live 🙂

527408_3182503435919_1908536864_n

La multi ani Kaitlyn Weaver!

PS: ISU World Team Trophy nu s-a transmis pe televiziunile romanesti, am citit insa tot ce am gasit despre competitie pe internet. Abia astept sa gasesc video pe youtube mai tarziu. Din cate am citit si vazut in fotografii, lui Kaitlyn i s-a cantat „LA MULTI ANI” de catre intreaga arena, mai exact 7000 oameni, la finalul programului liber, cand ea si partenerul sau erau pe banca „Kiss & Cry”. In imagine, se poate zari in spate si perechea canadiana Meagan Duhamel si Eric Radford, pregatiti de sarbatorit 😀 Ce frumos!

537337_10151613826492039_645523996_n(Sursa foto: Facebook – Skate Canada)

Amalgam de sentimente

Astazi… Ma trezesc buimaca pentru ca imi suna telefonul in toiul diminetii. Ma suna mama, eu acasa, ea acasa (ca asa se procedeaza la noi dimineata 😆 ), sa imi spuna ca a primit un cadou prin posta! „Un fular, o carte…” Eu ciuleam urechile, cascam ochii, mai ce sa fie? In timpul asta incercam sa ma dezmeticesc si sa ma ridic in capul oaselor in pat. Mama continua razand… „niste monede”… TRINC! Ninu! Am primit coleeeet! Intr-o secunda am coborat scarile si eram in fata coletului de la dragul nostru Ninu 😀

Imi spusese  saptamana trecuta ca, daca imi doresc, imi poate trimite o moneda foarte pretioasa canadiana, pe care o avea in colectia sa… Deja imi crestea inima pana la cer cu gandul ca as putea avea celebra poppy coin, dar cand am vazut coletul, mare mi-a fost uimirea sa vad nu una, ci 10 monede! Una mai frumoasa ca alta!

28 03 2013 (48)

Am primit trei monede superbe canadiene:

  • 25 centi, din 2006 – pink ribbon coin – simbolul luptei impotriva cancerului la san; a doua moneda colorata din lume, pusa in circulatie. Votata „Best coin of the Year” de International Association of Currency Affairs.
  • 25 centi, din 2008 – the poppy coin – lansata cu ocazia aniversarii  a 90 de ani de la armistitiul din primul razboi mondial. Aceasta are pictata o floare de mac, cu o vopsea speciala rosie, pentru a simboliza sangele varsat de catre soldatii canadieni in razboi. Puteti citi mai multe informatii, foarte interesante, la Ninu.
  • 1 dolar, din 2008 – the luckie loonie – ilustreaza emblema echipei canadiene olimpice.

28 03 2013 (67)

28 03 2013 (69)

Alte patru monede la fel de speciale:

  • Australia – 20 centi, din 1970. Are ilustrat pe o parte pe Elizabeth II, iar pe revers o foca inotand.
  • Olanda – 2 1/2 gulden, din 1990, cu Regina Beatrix.
  • o moneda de colectie din Norvegia, ilustrand coordonatele celui mai nordic punct al lumii – Nordkapp, o comuna din judetul Finnmark, Norvegia.
  • o moneda de colectie din Germania, ilustrand Zidul Berlinului.

28 03 2013 (71)

28 03 2013 (72) Trei monede aniversare de 50 de bani – doua cu Mircea cel Batran si una cu Aurel Vlaicu. De cand eram in cautarea acesteia din urma!

28 03 2013 (73)Si nu in cele din urma, o firava moneda frantuzeasca, cu gaura in mijloc, prinsa intr-un lantisor, cum chiar imi doream de ceva vreme, dupa ce vazusem la un prieten 😀

Moneda dateaza din 1933 si este de 50 de centi. Are inscris bine-cunoscutul slogan „Liberte, egalite, fraternite”. Este superba! ♥

28 03 2013 (50)

28 03 2013 (83)

La toate minunatiile de monede, se mai adauga alte cateva mici bucurii:

Un ausel cu cap galben, de la Societatea Ornitologica Romana:

28 03 2013 (60)…care ma insoteste si acum, in timp ce va scriu 🙂 :

28 03 2013 (90)Si un Ford Mustang, pe care se bat Pingu si nepotelul 😆 . Ei nu stiu ca galbenul e doar pentru albine 😀

28 03 2013 (58)

Imi pare rau ca nu am facut poze coletului intreg… Ninu le-a pus cu asa grija… Eu insa in cateva minute am dat totul gata, nu stiam cum sa le vad mai repede pe fiecare 😀

Multumesc din suflet Ninu, mi-ai facut o bucurie imensa si mi-ai oferit amintiri pentru o viata intreaga. Monedele tale sunt acum intr-o companie grozava, s-au alaturat celorlalte monede din colectia mea si brusc diplomatul meu a devenit neincapator. E la capacitate maxima!

Pe langa toata bucuria asta, a mai fost si ziua mamei mele (de aici gluma ei ca a primit cadou 😀 )… A implinit astazi 50 de ani… Nu stiu cand a trecut atata timp, dar stiu ca eu o iubesc de 50 de ori mai mult cu fiecare zi ce trece.

O zi plina de surprize, momente frumoase, bucurie, uimire, entuziam maxim… un amalgam de sentimente de-a dreptul! Hrana pentru suflet 🙂

Inca un an s-a mai dus pe tobogan

E ziua mea
Tine-oglinda n-o misca
Paru alb sta rebel
Insa zambetu-i la fel...

Timpul trece
Ma lasa rece
Pe dinauntru am ramas la fel…

Lasand la o parte metaforele cu parul alb (nu de alta, da’ doar nu m-oi face de ras chiar pe blogul meu), cam astea au fost gandurile de vineri, pe cand lumea m-a sarbatorit cu tort, confettii si urari de bine.

Si pentru ca mai este tort (am avut doua… pentru ca merit! 😀 ) si mai sunt prieteni, de ce sa nu continue sarbatoarea si sambata? Cu ras pana ne dor obrajii. Si apoi si duminica, cu un alt sir de cadouri de tot felul.
Caci da, chiar daca actele se incapataneaza sa arate o varsta care nu ma reprezinta nici fizic, nici psihic, nicicum, anul asta ziua mea e ca-n povesti. Tine trei zile si imi aduce fericire cat pentru toata toamna.

Time after time

Cred in suflete pereche. Cred in a iubi pe cineva, trecand peste orice obstacol legat de timp, spatiu, rude si orice altceva. Cred in a pune fericirea celui de langa tine mai presus de fericirea ta. Cred in repararea lucrurilor, relatiilor si nu in inlocuirea lor cu altele noi, la prima piedica intalnita. Cred in iubire.

Toate astea se datoreaza, in mare parte, parintilor mei, care inca isi ofera unul altuia aceeasi liniste sufleteasca, la fel ca la inceput, dupa atatia ani de casnicie.

29 de ani de casnicie. Astazi 🙂