Totdeauna fii cu mine

E aici. Ii simt respiratia usoara, mirosul dulce de bebelus, amestec de arome de levantica, de laptic si de dar dumnezeiesc, in timp ce doarme pe pieptul meu pentru a nu stiu cata oara. E locul cel mai sigur, e acolo unde a fost asezat in timp ce scotea primul strigat, acolo unde a fost imbratisat de mami si de tati totodata, in crearea celui mai memorabil moment al vietii lor.

Albinutul a fost grabit, pesemne seamana lui mami la repeziciune… si cam aici ne si oprim la asemanarile dintre noi :)). Ne-a facut o surpriza tuturor mai devreme decat ne asteptam, cu vreo cateva saptamani. Ca prea era toata lumea nerabdatoare. La hainute de 00, la manute minuscule si patuc incalzit termic in plina vara nicidecum sa ne fi gandit. Dar alea sunt deja amintiri distante. Acum e aici, pufos, adorabil, iubibil si iubit nemarginit, iar viata nu pare sa mai aiba alt rost altfel.

Si de cate ori incep a-i spune rugaciunea lui inainte de nani, nu stiu de fapt daca o spun ca de la el spre cer, sau de la mine pentru el… „Inger, ingerasul meu, ce mi te-a dat Dumnezeu, totdeauna fii cu mine…”