Plain nails are sad. Add colors to your life [4]

Plain nails are sad. Add colors to your life [3]

Manichiura french este prima in topul preferintelor mele in materie de modele pentru unghii. Inspira simplitate, delicatete si nu da gres nicicand.

Imi place si stilul clasic, insa cel mai adesea prefer french-urile mai indraznete, mai colorate. Si cum multe oje in culori de primavara-vara si-au facut loc in cosuletul meu, am trecut la experimentat:

Un model cu glitter albastru si niste dungi trasnite, ce demonstreaza inca o data ca nu ma pricep prea bine la trasat 😆

Un french floral:

Si un french imbulinat:

Acum sa nu credeti ca am tradat albinele pentru gargarite! N-am eu asemenea ganduri de Brutus. In realitate, albina este sub acoperire! 😆

Plain nails are sad. Add colors to your life [2]

Prin luna mai eu nu doar mancam capsunele, dar le mai si desenam… pe unghii :))

Apreciati va rog rezistenta mea in fata gramezii apetisante 😆 Am facut un sir lung de poze. Le-am ales in final doar pe primele doua, pluuuus una dintre foarte putinele poze in care imi arat ambele maini… si e in ceata. Desigur, Pingu era mai grabit sa infulece bunatatile din gradina, cele mai mari si mai grase pe cat posibil, decat sa imi faca mie poze… si te-ai gasit la ce, la unghii!! :)))

Plain nails are sad. Add colors to your life [1]

Natura a fost, este si va fi intotdeauna principala sursa de inspiratie pentru gandirea creativa 🙂

Ideea acestui model a venit in timp ce ma bucuram de aroma blanda a musetelului din gradina mea. Il adunam pentru a-l pune la uscat. Il folosesc apoi la preparat ceai in zilele cand soarele iar si-a facut de cap prea mult cu pielea mea sensibila.

Alaturi de un unguent recomandat de dermatolog, ceaiul de musetel face minuni. Merita o atentie aparte, asa ca l-am adus si mai aproape de mine cu acest model de manichiura primavaratica (pentru ca da, este de o manichiura de aprilie-mai, dar eu ca o lenesa, m-am lasat pe o ureche si abia de acum incep sa va arat tentativele mele manichiuristice 😆 ).

Desigur, nu putea lipsi albina!

Carti fara sfarsit

Categoria in care va scriu intotdeauna despre cartile citite se numeste „a good book has no ending”. Nimic mai adevarat. O carte buna iti va lasa intotdeauna amintiri, iti va schimba o parere, o conceptie, poate chiar intregul stil de viata. O carte buna va lasa intotdeauna urme a trecerii sale prin viata ta.

Asa se intampla cu Memoriile unei gheise, in prezent, in cazul meu. Dupa ce am terminat cartea, nu mai puteam de nerabdare sa vad cum toate intamplarile au prins contur in filmul cu aceleasi nume. Imediat in aceeasi zi, mi-am scos din biblioteca ghidul turistic National Geographic despre Japonia, in care am gasit informatii chiar despre adevaratul Gion, oraselul in care Sayuri a devenit gheisa.

Odata cu aceasta carte mi-am schimbat parerea preconceputa despre gheise, am inceput sa apreciez mult mai mult cultura japoneza, s-a nascut o puternica dorinta chiar de a vedea o parte din aceasta, live, pe meleagurile asiatice si totodata si o pasiune pentru ritualul ceaiului. Imi doresc sa incerc cat mai multe sortimente, sa cunosc toate detaliile ceremoniei ceaiului si sa devin o maestra a domeniului 🙂 Am citit ca aceasta ceremonie este privita ca o arta, ca o disciplinare a sufletului omenesc.

In plus, pana si unghiutele au prins tente japoneze…

No, i do NOT want one of every nail polish in the store… Said no woman ever!

…Acum cativa ani eu eram exceptia. Pe atunci daca mi-ar fi spus cineva ca in viitor o sa imi umble ochii dupa toate rochitele de prin vitrine si o sa analizez toate nuantele posibile de oja, nu l-as fi crezut in veac si-n pururi!

Cumva, undeva pe drum s-au schimbat treburile si iat-o pe Loryloo desenand o ora intreaga trandafirasi pe unghii si numarandu-si rochiile din sifonier, sperand sa se inmulteasca peste noapte 😆

Sezon de iarna fiind, rochiile nu prea s-au inmultit, in schimb cosuletul cu oje a devenit deja neincapator. Caci numai luna asta mi-am cumparat vreo 20 de oje. Adunand si cele anterioare, am ajuns momentan la 50. O cifra oaw pentru o persoana care altadata avea 2 oje si alea sfarseau intarite, consumate nici pe un sfert 😀

( o parte din achizitiile lunii martie, adapostite de aripile albinei)

In timp ce alta data, as fi cautat o oja care sa reziste caaaat mai mult posibil, ca sa nu fie necesara prea curand o noua manjire (caci asta se intampla cel mai adesea) :D, acum nu rezist prea mult cu un model pe unghii pentru ca abia astept sa incerc altceva… si Slava Domnului am gasit si ca inspiratie o groaza de bloguri pe acest subiect. Mai nou insa, ma tenteaza sa ma avant si in explorari personale si nu doar modele copiate… notandu-mi chiar un fragment din „Memoriile unei gheise” (pe care o citesc in prezent), in care era descris amanuntit un chimono portocaliu cu flori si ramurele.

Ceea ce alta data imi parea un chin, o pierdere inutila de timp, a devenit acum o relaxare si o mica pasiune 🙂

Bucuria lucrurilor simple [4]

It’s the little things in  the everyday life that makes you smile.

It’s the little things, little things that make the world 🙂

* Un gand bun de la un om de suflet *

* O oja dansand vesela pe unghii *

* O cina savuroasa intr-o seara lenesa *

* O creatie proprie, colorata cat toate primaverile la un loc *

La cererea publicului

La scurt timp dupa ce m-am anuntat eu pe blog fericita posesoare de permis, Ninu mi-a scris in vreo doua randuri ca vrea sa vada si poza cu dovada, mai exact cu albina la volan!

Nu stiu daca era pentru ca nu credea isprava mea sau doar voia sa stie de cine sa se fereasca prin oras cand va fi cazul, dar eu cum sunt un trantor de cuvant, i-am tinut minte dorinta, m-am pregatit cum se cuvine si…voila!! 😀

PS: Scuzati claritatea pozei, este facuta cu un telefon modest 😀 In plus, batea si soarele exact spre albinuta… Semn ca vine primavara? ♥

S-a decis!

Astazi trebuie sa ma intorc acasa cu oja neagra si galbena!

Vrea si Loryloo bumble bee naaaaaails! ♥

Ca doar e primavara si e rost de bazzzait, no? 😀

[Sursa poza ]