Ho ho Oh!

De curand s-au mai implinit iarasi niste ani de cand tin blogul asta (desi abandonat tot mai mult in ultima vreme).

Cu toate astea nu as renunta nicicand la el. Pentru ca a crescut o data cu mine…

Si mai nou, o data cu noi mai creste cineva.

Un/o pufarin/a se intrevede foarte mic/a in burtica albinutei. Sentimentele ce vin o data cu asta nu stiu cum ar putea fi descrise in cuvinte, dar cu siguranta pot spune ca sunt dintre cele mai frumoase.

De iubire, de bucurie, de mandrie…

De teama (inca) nu. Astea poate apar mai tarziu. Acum sunt inca in perioada aia “ori e insarcinata ori e cam grasuta”, cand inca nu stim nici daca e o pufarina sau un pufarin. Doamne ajuta doar sa fie un bebe sanatos ( + sa aiba gropite de la mami si ochii lui tati – nota suplimentara cu asterix foarte, foarte mic).

Imi imaginez deja un milion de lucruri pe care le-am face impreuna, i-am transmis deja milioane de ganduri bune, desi inimioara si urechiusele ii sunt inca in formare. In curand, o sa le si auda si o sa le simta. Pentru o viata intreaga.

Stiu deja ca o sa ii citesc nespus de mult, stiu ce muzica o sa ii pun sa asculte in burtica (vrei, nu vrei niste muzica clasica tot va auzi de la toate competitiile de patinaj pe care urmeaza sa le vad in urmatoarele luni: euro, mondiale, 4 continents, olimpice), stiu si ca tati o sa il/o rasfete ca pe nici un alt copil pe lumea asta si o sa o zapaceasca pe mami cu dulciurile pentru amandoi, iar mami o sa se topeasca la fel de tare dupa amandoi.

O viata in trei incepe in curand… iar eu sunt pregatita sa ma bucur de o avalansa de iubire de oferit si de primit.

Stardust fallen from the hands of God

Cine a zis ca toate zilele de luni sunt groaznice? Zilele de luni pot fi grozave!

Chiar si dupa o noapte nedormita, chiar si dupa ore intregi de stat in sala de asteptare, chiar si cand nu ai avut timp/ stare sa mananci aproape nimic toata ziua, chiar si cand esti pe fuga o zi si o noapte. Zilele de luni pot fi minunate. Mai ales cand faci cunostinta cu acel care va deveni una dintre persoanele cele mai importante din viata ta.

Stiti scenele acelea din filme cand tatal intra alergand in spital, intreaba in stanga si-n dreapta unde este sotia lui care naste chiar acum??! Si alearga, alearga pe holuri… Ei bine, eu sunt cea din spatele lui. Azi. Cea care alearga sa dea primii pupici de matusica, sa fure primele zambete si sa surprinda primele priviri.

Bine ai venit in viata noastra Nicolas! Te intampin cu un tricou albastru cu o inima mare rosie. Sa stii inca de pe acum cat te iubesc.

Miracolul vietii

Gelul albastru de pe burtica pare sa se fi strans, intr-o parte, intr-o forma de inimioara, inainte de a fi imprastiat. Cu ajutorul lui, monitorul alb negru incepe sa imi arate imagini nedescris de emotionante. Un nasuc adorabil, doua falcute, piciorusele, o mana desfacuta care parca ne saluta… o inimioara batand poate la fel de tare ca a mea.

Mi se intampla pentru prima oara. Il vad pe cel ce imi va aduce milioane de zambete, emotii, bucurii. Al doilea nepotel 🙂 . In cateva zile il voi tine in brate… si voi vedea din nou cea mai frumoasa minune pe care un om o poate infaptui.

PS: Fotografii minunate despre acest miracol aici.

Sundays are for lovers [3]

Duminica trecuta am petrecut-o la pas, cu Pingu, printr-un orasel minunat. La un pas de munte, la un pas de malurile raului, pe poduri vechi si pe acorduri duioase de pian.

Pe podul de lemn, construit in 1209, trecut prin lupte, atacat de francezi, reconstruit mai apoi dupa schitele lui Palladio, am avut norocul de a gasi nu doar un peisaj de vis, ci si o muzica pe masura celor vazute. Sa incantam si ochii, si urechile. Pe mijlocul podului, un pian negru la care canta, zambitor, Paolo Zanarella. Pianistul care isi gaseste locurile cele mai putin obisnuite pentru un astfel de spectacol, propunandu-si sa aduca muzica sa in atentia tuturor, in momentele cele mai simple din viata. In timpul unei plimbari, in timpul degustarii unei inghetate, in timp ce te indrepti spre casa… in timp ce eu si Pingu ne facem poze intr-o alta duminica memorabila.

O duminica de neuitat pe un pod ce a facut istorie, supravietuind furtunilor, greutatilor, luptelor din vremurile trecute. Le avem si noi pe ale noastre, dar intocmai ca acest pod vechi, trecem prin ele si renastem de fiecare data, cu tot mai multa dorinta, cu tot mai multa pasiune. De 2 ani si 11 luni 🙂

Bucurie de copil

De ziua internationala a copilului, am participat la o mica lansare de lampioane. Mi-au fost tare dragi dintotdeauna, dar nu am trimis pana acum nici unul la cer impreuna cu o dorinta… Asta pana acum doua zile 🙂

Atunci mi s-a indeplinit dorinta de a lansa un lampion zburator spre inaltimile cerului. Cat despre dorinta pusa o data cu lansarea propriu-zisa, timpul imi va arata in ce masura se va indeplini.

O bucurie de copil, ochi sclipitori, suflete zambind si privind cerul luminat… Ce seara frumoasa de 1 iunie! 🙂

N-am fost prezenta pe blog sa va fac urari atunci, dar inca nu e tarziu sa va doresc sa aveti intotdeauna sufletul bun si inocent precum cel al unui copil… chiar si la 99 ani 🙂

Premiul de la editura All a ajuns acasaaa!

In urma cu ceva timp, am castigat un concurs pe blogul Oanei Kovacs. Carti pereche pentru suflete pereche, de la Editura All.

Mare mi-a fost bucuria atunci… dar si mai mare astazi cand a sosit coletul! 🙂

Multumesc Oana si editura All pentru zambetul larg adus pe fata azi, le voi citi cu mare drag si voi reveni, desigur, cu pareri pe blog.

O emotie de-mi sare inima din piept

Eu si Pingu in supermarket. Cascam ochii, in fuga, pe la tablete si telefoane. Pe cand porneam spre urmatorul culoar, un angajat al supermarketului s-a indreptat zambitor spre noi. M-as fi asteptat sa ne intrebe ceva despre produsele de la raft sau sa ne prezinte vreo oferta, la orice altceva decat la intrebarea: ai un blog…cu albinute? 😀 Un cititor al blogului care m-a recunoscut dupa poze…si unghii!

Eu, ca o albina cu capul in nori, abia am indrugat cateva cuvinte, total ametita si luata pe neasteptate. Am zambit si am reusit sa spun macar un multumesc atunci cand mi-a spus ca ii place mult blogul meu 🙂

Si pentru ca m-am fastacit prea tare in supermarket, doresc sa iti raspund macar acum.. tie celui care mi-ai facut inima sa tresalte azi de bucurie si datorita caruia am umblat tot supermarketul cu zambetul pe buze. Te salut cu drag, imi cer scuze pentru fastaceala… in mod normal, sunt mult mai prietenoasa de atat 😀 si iti multumesc… Pentru aprecieri, pentru ca revii cu placere aici, pentru ca m-ai observat si mi-ai vorbit 🙂 E un sentiment grozav! In plus, cu ocazia asta, vede si Pingu ca blogul e o treaba serioasa, nu doar un fel de n-ai ce face 😆

PS: Succes in colectia cu monede. Sunt invidioasa pe moneda aceea veche descoperita chiar de tine!

Amalgam de sentimente

Astazi… Ma trezesc buimaca pentru ca imi suna telefonul in toiul diminetii. Ma suna mama, eu acasa, ea acasa (ca asa se procedeaza la noi dimineata 😆 ), sa imi spuna ca a primit un cadou prin posta! „Un fular, o carte…” Eu ciuleam urechile, cascam ochii, mai ce sa fie? In timpul asta incercam sa ma dezmeticesc si sa ma ridic in capul oaselor in pat. Mama continua razand… „niste monede”… TRINC! Ninu! Am primit coleeeet! Intr-o secunda am coborat scarile si eram in fata coletului de la dragul nostru Ninu 😀

Imi spusese  saptamana trecuta ca, daca imi doresc, imi poate trimite o moneda foarte pretioasa canadiana, pe care o avea in colectia sa… Deja imi crestea inima pana la cer cu gandul ca as putea avea celebra poppy coin, dar cand am vazut coletul, mare mi-a fost uimirea sa vad nu una, ci 10 monede! Una mai frumoasa ca alta!

Am primit trei monede superbe canadiene:

• 25 centi, din 2006 – pink ribbon coin – simbolul luptei impotriva cancerului la san; a doua moneda colorata din lume, pusa in circulatie. Votata „Best coin of the Year” de International Association of Currency Affairs.
• 25 centi, din 2008 – the poppy coin – lansata cu ocazia aniversarii  a 90 de ani de la armistitiul din primul razboi mondial. Aceasta are pictata o floare de mac, cu o vopsea speciala rosie, pentru a simboliza sangele varsat de catre soldatii canadieni in razboi. Puteti citi mai multe informatii, foarte interesante, la Ninu.
• 1 dolar, din 2008 – the luckie loonie – ilustreaza emblema echipei canadiene olimpice.

Alte patru monede la fel de speciale:

• Australia – 20 centi, din 1970. Are ilustrat pe o parte pe Elizabeth II, iar pe revers o foca inotand.
• Olanda – 2 1/2 gulden, din 1990, cu Regina Beatrix.
• o moneda de colectie din Norvegia, ilustrand coordonatele celui mai nordic punct al lumii – Nordkapp, o comuna din judetul Finnmark, Norvegia.
• o moneda de colectie din Germania, ilustrand Zidul Berlinului.

Trei monede aniversare de 50 de bani – doua cu Mircea cel Batran si una cu Aurel Vlaicu. De cand eram in cautarea acesteia din urma!

Si nu in cele din urma, o firava moneda frantuzeasca, cu gaura in mijloc, prinsa intr-un lantisor, cum chiar imi doream de ceva vreme, dupa ce vazusem la un prieten 😀

Moneda dateaza din 1933 si este de 50 de centi. Are inscris bine-cunoscutul slogan „Liberte, egalite, fraternite”. Este superba! ♥

La toate minunatiile de monede, se mai adauga alte cateva mici bucurii:

Un ausel cu cap galben, de la Societatea Ornitologica Romana:

…care ma insoteste si acum, in timp ce va scriu 🙂 :

Si un Ford Mustang, pe care se bat Pingu si nepotelul 😆 . Ei nu stiu ca galbenul e doar pentru albine 😀

Imi pare rau ca nu am facut poze coletului intreg… Ninu le-a pus cu asa grija… Eu insa in cateva minute am dat totul gata, nu stiam cum sa le vad mai repede pe fiecare 😀

Multumesc din suflet Ninu, mi-ai facut o bucurie imensa si mi-ai oferit amintiri pentru o viata intreaga. Monedele tale sunt acum intr-o companie grozava, s-au alaturat celorlalte monede din colectia mea si brusc diplomatul meu a devenit neincapator. E la capacitate maxima!

Pe langa toata bucuria asta, a mai fost si ziua mamei mele (de aici gluma ei ca a primit cadou 😀 )… A implinit astazi 50 de ani… Nu stiu cand a trecut atata timp, dar stiu ca eu o iubesc de 50 de ori mai mult cu fiecare zi ce trece.

O zi plina de surprize, momente frumoase, bucurie, uimire, entuziam maxim… un amalgam de sentimente de-a dreptul! Hrana pentru suflet 🙂

Bucuria lucrurilor simple [4]

It’s the little things in  the everyday life that makes you smile.

It’s the little things, little things that make the world 🙂

* Un gand bun de la un om de suflet *

* O oja dansand vesela pe unghii *

* O cina savuroasa intr-o seara lenesa *

* O creatie proprie, colorata cat toate primaverile la un loc *

The amazing everyday [4]