18 gânduri despre „The amazing everyday [6]

  1. Awwwww,ce dragu, abia astept sa creasca si sa te stranga de fata si sa-ti dea poop, eu ador momentele astea :X .Abia astept sa le resimt 😉

    • Fiecare varsta are minunile ei. Acum ma bucur de zambetele lui discrete in timp ce doarme si de micile astea „stransori”, mai tarziu abia astept sa il vad mergand, apoi dandu-mi pupici si tot asa… toate la timpul lor 🙂

  2. Bucura-te din plinnnn!:D ca trece repede timpul:( parca mai ieri era si sormea asa si intrebam…da ea nu face altceva decat sa doarma , sa planga si sa manance? :)) si acum e clasa a 2 a si are personalitate:))))

    • Stiu! Am trait-o si eu pe pielea mea cu nepotelul mai mare 😀
      Parca nu a trecut nici o luna de cand ma bucuram ca l-am facut sa rada pentru prima oara… si acum mai are putin si ma intrece in inaltime, desi trece in clasa a treia :))
      Sa-ti traiasca surioara! Sa o tina tot asa :))

        • Da, sunt matusica de tanara :)). Cand s-a nascut primul nepotel, abia incepusem liceul. Multumesc frumos pentru urari, chiar imi bucura nespus zilele amandoi nepotei. In plus, este o pregatire nemaipomenita pentru cand voi deveni si eu mami 🙂

    • Stie ca matusica are grija de el, indura scancete si schimbat de scutecele, asa ca vrea sa indulceasca experienta pe cat posibil… si reuseste maxim! 😀

  3. Uite, asta este chiar una din acele imagini care te determina sa dai dreptate sintagmei „o fotografie face cat o mie de cuvinte”. 🙂 Cu toate ca eu militez intotdeauna pentru o fotografie insotita de (macar) cateva cuvinte. Dar mai exista si exceptii. :))

    • Si eu sunt genul care are mai mereu cate ceva de adaugat… de asta nici nu m-as putea alatura vreodata campaniei foarte binecunoscute in blogosfera „Miercurea fara cuvinte”… caci intotdeauna as adauga macar un gand :)) Cum am facut de altfel si cu aceasta imagine.

Thanks for leaving a comment! They make my day :)